ga('send', 'pageview');

Marina Milosav

” Am învățat de la viață: că pot fi destul de fericit încât să fiu bun.”

 

 

 

 

 

Memoriile Tarei Westover m-au hipnotizat. Viața ei pare desprinsă din altă lume, o lume la care ea ne-a deschis un pic ușa să tragem cu ochiul. Trăirile ei par ireale, uneori atât de diferite de normalul nostru încât ne este greu să trecem cu privirea peste șirurile de litere din spatele cărora emoțiile trăite de ea ne lovesc din plin.

Cartea, pe lângă zugrăvirea unei realități stranie pentru noi, normale pentru ea, ne introduce în profunzimea legăturilor familiale, ne aruncă în abisul apartenenței de locurile natale și în lupta interioară dusă permanent.

Născută într-o familie adeptă credinței mormone, educată să fie permanent vigilentă pentru că o sa vina Sfârșitul, Tara aleargă prin labirintul ale cărui ziduri sunt formate din idei de genul că o bluză prea scurtă te transformă în târfă, la școală mergi doar daca ești adepta lui Lucifer sau alte credințe care atunci când ești copil îți modelează viața pentru ca asta este singura realitate pe care o cunoști.

Am purtat cartea cu mine peste tot, am devorat fiecare pagină, fiecare cuvânt. Este genul de carte care mult timp după ce îi închizi coperțile cuvintele ei îți aleargă prin minte și suflet lăsând urme, întrebări, frustrare și acceptare.

 

2 thoughts on “Învățare. Memorii de Tara Westover

Leave a Reply