ga('send', 'pageview');

Marina Milosav

” Am învățat de la viață: că pot fi destul de fericit încât să fiu bun.”

Categorie: Ficțiune, Literatura română


Editură: Junimea


Număr de pagini: 235

” Alerga după ea prin țări necunoscute, în epoci bizare, aci păstor indian, aci mare dregător egiptean, apoi scriitor într-un templu babilonian, sau cavaler roman, călugăr medieval, revoluționar provincial… Și ea îi apărea mereu, îl chema, îl îndemna.”

” Savanții pot s-o numească naivitate, ca d-ta, sau chiar mai rău. Cine însă vrea s-o pătrundă, poate găsi într-însa mângâiere. Viața nu mai e zadarnică. Sufletul e pregătit să îndure toate durerile, căci îi rămâne veșnic înainte rîvna și speranța de a întâlni perechea sa spirituală. Moartea însăși devine un accident în viața adevărată a sufletului și nu mai poate îngrozi pe omul care are credința renașterii și, la sfârșitul liniei pământești, a eternității în lumea cealaltă!”

” Avea deseori impresia unei zădărnicii chinuitoare, parcă i s-ar fi golit inima. Cîte-o dorință plăpândă după o iubire mare, visată cîndva fără să-și dea seama, îi răsuna brusc în suflet, stingîndu-se însă tot atât de iute, alungată de răceala chibzuirilor lui nemiloase.”

” Eroarea începe din clipa cînd vrem să identificăm cuvîntul cu spiritul. Sufletul n-are nevoie de cuvinte pentru a înțelege. Sufletul comunică direct cu lumea spirituală, cu lumea lumilor. Și doar spiritul e esența, spiritul etern, infinit, cuprinzător a toate. Însăși lumea materială nu poate fi decît o față a esenței divine. Veșnica materie e implicată de esența ei. De altfel materia și toată lumea materială există numai în funcție de percepția omenească. Densitate, coloare, căldură, toate atributele materiei există numai pentru om. În fond nu e nici o deosebire între eternul sideral și corpurile cerești: toate sunt, în ultimă analiză, o formă de manifestare a spiritului.”

” Fericirea adevărată e totdeauna o clipă – se gîndi bolnavul, cu amintirea ei proaspătă în suflet. Mai multă n-ar putea îndura firea omului care, deseori, într-o viață de mulți ani, nu are norocul să întâlnească nici clipa aceasta, nici măcar să se aproprie de ea.”

Subiectul cărții este mi-nu-nat! Undeva, în spațiul din care venim, o celulă, un atom, o entitate se împarte în două: o femeie și un bărbat. Ajunși pe pământ cei doi au la dispoziție șapte vieți pentru a se găsi. În fiecare viață cei doi se recunosc instant, se caută în ciuda piedicilor și după cele șapte vieți trăite cei doi ascent în spațiul din care au venit pentru a se uni în eternitate.


Cartea începe cu ultima poveste dezvăluindu-ne finalul pentru ca apoi să urmărim călătoria sufletelor prin cele șapte vieți pe care le trăiesc.
Cartea este scrisă urmărind viețile bărbatului, așa că viețile lui le citim, iar viața jumătății lui feminine este văzută prin prisma lui, din momentul întâlnirii și recunoașterii lor.


Bărbatul cunoaște viața pentru prima dată în India, fiind un păstor indian, primul copil al familiei. Tatăl lui îl duce la un mare înțelept pentru a învăța secretele religiei și ale vieții. Cuminte și cu dorință de acumulare a înțelepciunii le devenii drag atât înțeleptului cât și ucenicilor din poiana sfântă. Tânărul Mahavira își exprimă dorința de a rămâne toată viața lângă ei dar tatăl său, înspăimântat la gândul că averea lui rămâne fără urmaș, îl căsătorește. După ceva timp, înțeleptul care era respectat și cunoscut de toți îi cere bărbatului să îl însoțească în cetatea sfțntă a regilor unde voia să dojenească regele pentru desfrîul în care trăia. Cum era o mare cinste, Mahavira îl însoți timp de șapte luni până la cetate unde fu vrăjit de tot ce vedea și mai ales rămase prins în vraja fecioarei Navamalika, pe care dintr-o privire o recunoscu ca fiind a lui dintotdeauna. Regele îi alungă. Înțeleptul, ieșind din cetate se oprește să facă o baie în răul sfânt Gange, de unde nu mai ieșii. Rămas singur, se întoarce în cetate căutând o cale să își întâlnească jumătatea. Ajunge ucenic în casa unui giuvaier. De la el află că Navamalika este promisă regelui. Disperat acesta o urmărește la scăldătoarea regelui unde sare și o ia în brațe. Fericirea durează doar câteva clipe apoi este legat de soldații regelui. Mahavira este schingiuit de rege apoi jupuit de viu.


În a doua viață vede lumina zilei în Egipt, fiind primul copil al familiei. După patru ani i se născu o soră și, după tradițiile locului, viitoarea lui soție. Prin moartea tatălui sunt prezentate toate obiceiurile înmormântărilor, apoi Unamonu se căsătorește cu sora lui. Din cauza morții regelui Kufu, bărbatul și soția lui pleacă în orașul sfânt unde iau parte la inmormântare dar și la încoronarea noului rege, fiul cel mare moștenitor al regatului. Noul rege este un depravat, care are un stabiliment cu zeci de fecioare. La masa dată în cinstea tatălui său, noul rege vine însoțit de soția lui și de Isit, femeia inimii lui. Bărbatul își recunoaște jumătatea dintr-o privire apoi începe lupta lui în dobândirea femeii iubite. Își trăiește viața tânjind după ea și ajunge să lupte în război împotriva regelui pentru a avea femeie iubită lângă el. Când ajunge în cetatea unde femeia era închisă de rege, după o viață de așteptare, acesta este omorât de un soldat.


În a treia viață ajunge scriitor într-un templu babilonian. Își cunoaște jumătatea în ochii unei fetițe de doisprezece ani în timp în timp ce stătea pe țărmurile canaluilui pentru a vedea sosirea regelui și a zeului Nabu. Tânărul refuză să se căsătorească și se cufundă în studiu. Fiind trimis să întregească biblioteca acesta este prins în război, ajungând prizonier. Acolo află că iubita lui Hamma era una din femeile dușmanului. Își face planuri cum să ajungă la ea și deși este răscumpărat de familie și are promisiunea de a slujii pe noul rece este omorât cu ceilalți prizonieri.


În următoarea viață este cavaler roman, face parte dintr-o familie înstărită și are parte de o educație aleasă. O dată cu moartea fratelui mai mare viitorul familiei ajunge în mâinile lui. Axius se căsătorii cu Chrysilla, pe care o adora și cu care avea patru copii. Asta până în ziua când noua servitoare a soției ridică ochii spre el. În Servilia își găsii țelul sufletului. Zbătându-se între iubirea pentru Servilia și familia lui acesta pleacă în călătorie, sperând că o va uita și va putea trăii liniștit cu soția lui în continuare. Cu cât trecea timpul cu atât o iubea mai tare așa că se întoarse acasă. Își întrebă soția unde este Servilia și din această simplă întrebare femeie înțelese tot. Plecă de lângă el, găsind-o apoi lângă corpul înjunghiat al servitoarei. Zdrobit de durere, barbatul își taie venele.


În următoarea viață, bărbatul este un călugăl medieval. Este un fanatic religios, așteptând sfârsitul lumii cu nerăbdare și automutilându-se pentru orice gând necurat. Hans este împietrit de privirea Mariei, o copilă de pe ulița în care crescuse. Se îndepărtează de ea, devine un pelerin călător pentru a răspândi cuvântul lui Dumnezeu. Are halucinații și se îndrăgostește de Fecioara Maria din icoana pe care o are mereu cu el. Moartea îl găsește în chilia lui, chinuit de imanigea diavolului și senzația unei vieți netrăite.


În următoarea viață este fiul unui farmacist în Franța. Devine medic și la insitențele părinților se căsătorește cu fata unui prieten de familie, tot medic. Partida este considerată strălucită deși tinerii nu au nimic în comun. Gaston este ateu, soția lui religioasă. El tratează pacienții săraci, soția dorește ascensiune socială. Viața lor este dată peste cap de uciderea regelui și instalarea republicii. Revoluționarii arestează și ucid pe oricine consideră ei că nu fac cinste noului sistem.Gaston este ferit de repercursiuni până într-o zi când mânat de o chemare ia parte la un proces unde o vede pentru prima dată pe Yvonne, în ochii căreia se pierde. Fără să se stăpânească îi ia acesteia apărarea și ajung decapitați amândoi în piața publică.


În ultima viață, Toma Novac este al treilea copil, din trei căsnicii, ale tatălui său, un om întreprinzător și bogat. Mama îi moare la naștere iar tânărul este centrul existenței tatălui său. Primește o educație aleasă și devine moștenitorul averii când tatăl lui moare. Este pasionat de filozofie și afacerile rămân în grija unui prieten al tatălui. Refuză să se căsătorească și călătorește prin lume atras de ținuturile în care a trăit altă dată. Pe Ileana o vede pe stradă la brașul soțului ei și se recunosc imediat. Devin amanți și pun la cale un plan de fugă dar soțul îi surprinde și îl împușcă.


Înainte de a muri își revede toate viețile. Interesant mi se pare că fiecare se reîncarnează în acelasi gen, feminin sau masculin, bărbatul este cel activ, femeie este pasivă, ea doar îl așteaptă. Ideea cu șapte vieți a fost la modă la un moment dat. Acum se crede ca un om se reîncarnează de mii de ori, în bărbat sau femeie, până reușește să își însușească lecțiile de care are nevoie pentru a urca în următorul plan astral.


Subiectul reîncarnării mă pasionează și cred că există ca și proces dar că este și mai mult de atât, informații la care noi încă nu avem acces.


Personal regresia prin hipnoză a fost cea mai intimă experiență trăită vreodată și am proaspete în suflet amintirile unei vieți trecute. Mi se pare fascinantă ideea descoperirii unei alte vieți și mai ales legăturile cu viața actuală, să realizezi cum unele lucruri cărora nu le-ai căutat neeapărat o explicație le aduci din altă viață.

Leave a Reply